Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara „Ion Ionescu de la Brad” Iasi Romania
Simpozionul Ştiinţific International „Performaţă şi Competitivitate în Producţia Animală”
Facultatea de Zootehnie
Iasi, Aprilie 2007
Studiu privind posibilitatea furajării trifaziale a tineretului de prepeliţă dintr-o populaţie mixtă de ouă-carne
ELENA POPESCU-MICLOŞANU, LUCIAN IONIŢĂ
Cuvinte cheie: prepeliţă, tineret, greutate vie, spor de creştere, loturi experimentale, furajare trifazială
Key worth: quail, youth, productive parameters, populations
Simpozionul Ştiinţific International „Performaţă şi Competitivitate în Producţia Animală”
Facultatea de Zootehnie
Iasi, Aprilie 2007
Studiu privind posibilitatea furajării trifaziale a tineretului de prepeliţă dintr-o populaţie mixtă de ouă-carne
ELENA POPESCU-MICLOŞANU, LUCIAN IONIŢĂ
Cuvinte cheie: prepeliţă, tineret, greutate vie, spor de creştere, loturi experimentale, furajare trifazială
Key worth: quail, youth, productive parameters, populations
REZUMAT
SUMMARY
Scopul experimentului a fost acela de a determina dacă se impune scăderea nivelului proteic, corelat cu o scădere şi a nivelului energetic al reţetei de nutreţuri combinate, începând cu vârsta de 14 zile, scop în care a fost furajat lotul experimental I sau dacă se poate scădea nivelul proteic al reţetei de nutreţ combinat, corelat cu o creştere a nivelului energetic al acesteia începând tot cu vârsta de 14 zile, scop în care a fost furajat lotul experimental II.
Experimentul s-a desfăşurat pe trei loturi de pui de prepeliţă dintr-o populaţie mixtă de ouă-carne „de Baloteşti”, respectiv un lot martor şi două loturi experimentale, loturi care au fost furajate diferenţiat cu scopul de a se determina mai precis nevoile nutritive ale puilor de prepeliţă pe faze de creştere. Experimentul a fost organizat cu ajutorul unui plan experimental în blocuri controlat într-o singură direcţie, iar pentru testarea diferenţelor între medii s-au folosit testele de semnificaţie Fisher şi Tukey.
Concluzii
1. Mutarea puilor de la sol la baterii de creştere mai devreme de vârsta de 14 zile, respectiv la vârsta de 7 zile sau chiar începând cu vârsta de 1 zi, ar determina un singur vârf al sporului de creştere în greutate în săptămâna a II-a sau III-a de creştere, urmând ca acesta să descrească uşor în săptămânile următoare de creştere, ceea ce conduce şi la o mai buna uniformitate a lotului de păsări.
2. Se poate afirma că stresul de adaptare la puii de prepeliţă durează aproximativ o săptămână deoarece în săptămâna imediat următoare mutării puilor de la sol la baterii sporul de creştere scade, urmând ca după adaptarea puilor la baterii sporul să se înscrie pe traiectoria normală.
3. Faptul că nu apar diferenţe semnificative între performanţele de creştere ale lotului martor şi cele ale lotului experimental I indică că se poate scădea nivelul energetic cu 100 de Kcal şi cel proteic cu 2,3% începând cu vârsta de 14 zile.
4. Faptul că apar diferenţe semnificative între performanţele de creştere ale puilor din lotul experimental II şi cele ale loturilor martor şi experimental I în săptămânile IV şi V arată că nu se impune creşterea nivelului energetic de la 2983 Kcal EM la 3124 Kcal EM şi nici scăderea nivelului proteic de la 25,15 % la 20,29 %.
5. Pentru furajarea tineretului de prepeliţă din populaţia mixtă de carne-ouă se impune a se aplica sistemul de furajare recomandat de crescătorii francezi, şi anume furajarea trifazială, folosind în prima fază (0-2 săptămâni) o reţetă de furajare cu nivel ridicat de energie şi proteină, în a doua fază (3-4 săptămâni) o reţetă de nutreţ combinat cu nivel energetic şi proteic reduse faţă de prima fază, iar în a treia fază se aplică o furajare diferenţiată în funcţie de destinaţia tineretrului : tineretul pentru înlocuire va fi furajat cu o reţetă de nutreţ combinat cu nivel energetic identic cu cel din faza a doua sau se poate reduce, iar nivelul proteic să fie redus faţă de faza precedentă ( aceasta pentru a stimula viitoarea producţie de ouă la femele) ; tineretul de carne poate fi furajat cu o reţetă de nutreţ combinat cu nivel energetic egal sau mai mare decât cel din faza I, iar nivelul proteic să fie mai redus faţă de cel din faza precedentă.
SUMMARY
Scopul experimentului a fost acela de a determina dacă se impune scăderea nivelului proteic, corelat cu o scădere şi a nivelului energetic al reţetei de nutreţuri combinate, începând cu vârsta de 14 zile, scop în care a fost furajat lotul experimental I sau dacă se poate scădea nivelul proteic al reţetei de nutreţ combinat, corelat cu o creştere a nivelului energetic al acesteia începând tot cu vârsta de 14 zile, scop în care a fost furajat lotul experimental II.
Experimentul s-a desfăşurat pe trei loturi de pui de prepeliţă dintr-o populaţie mixtă de ouă-carne „de Baloteşti”, respectiv un lot martor şi două loturi experimentale, loturi care au fost furajate diferenţiat cu scopul de a se determina mai precis nevoile nutritive ale puilor de prepeliţă pe faze de creştere. Experimentul a fost organizat cu ajutorul unui plan experimental în blocuri controlat într-o singură direcţie, iar pentru testarea diferenţelor între medii s-au folosit testele de semnificaţie Fisher şi Tukey.
Concluzii
1. Mutarea puilor de la sol la baterii de creştere mai devreme de vârsta de 14 zile, respectiv la vârsta de 7 zile sau chiar începând cu vârsta de 1 zi, ar determina un singur vârf al sporului de creştere în greutate în săptămâna a II-a sau III-a de creştere, urmând ca acesta să descrească uşor în săptămânile următoare de creştere, ceea ce conduce şi la o mai buna uniformitate a lotului de păsări.
2. Se poate afirma că stresul de adaptare la puii de prepeliţă durează aproximativ o săptămână deoarece în săptămâna imediat următoare mutării puilor de la sol la baterii sporul de creştere scade, urmând ca după adaptarea puilor la baterii sporul să se înscrie pe traiectoria normală.
3. Faptul că nu apar diferenţe semnificative între performanţele de creştere ale lotului martor şi cele ale lotului experimental I indică că se poate scădea nivelul energetic cu 100 de Kcal şi cel proteic cu 2,3% începând cu vârsta de 14 zile.
4. Faptul că apar diferenţe semnificative între performanţele de creştere ale puilor din lotul experimental II şi cele ale loturilor martor şi experimental I în săptămânile IV şi V arată că nu se impune creşterea nivelului energetic de la 2983 Kcal EM la 3124 Kcal EM şi nici scăderea nivelului proteic de la 25,15 % la 20,29 %.
5. Pentru furajarea tineretului de prepeliţă din populaţia mixtă de carne-ouă se impune a se aplica sistemul de furajare recomandat de crescătorii francezi, şi anume furajarea trifazială, folosind în prima fază (0-2 săptămâni) o reţetă de furajare cu nivel ridicat de energie şi proteină, în a doua fază (3-4 săptămâni) o reţetă de nutreţ combinat cu nivel energetic şi proteic reduse faţă de prima fază, iar în a treia fază se aplică o furajare diferenţiată în funcţie de destinaţia tineretrului : tineretul pentru înlocuire va fi furajat cu o reţetă de nutreţ combinat cu nivel energetic identic cu cel din faza a doua sau se poate reduce, iar nivelul proteic să fie redus faţă de faza precedentă ( aceasta pentru a stimula viitoarea producţie de ouă la femele) ; tineretul de carne poate fi furajat cu o reţetă de nutreţ combinat cu nivel energetic egal sau mai mare decât cel din faza I, iar nivelul proteic să fie mai redus faţă de cel din faza precedentă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu